Obligații AML pentru Experți Contabili și Contabili Autorizați în România (Legea 129/2019)

Dacă ești expert contabil, contabil autorizat sau conduci un cabinet de contabilitate în România, probabil știi deja că activitatea ta e reglementată de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR).

Ce e posibil să nu fi tratat încă la fel de serios: conform Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, ești și entitate raportoare — cu obligații legale directe față de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), separate de obligațiile tale fiscale sau de audit.

Nerespectarea acestor obligații nu e un risc teoretic. ONPCSB derulează controale dedicate, iar sancțiunile pot fi semnificative — le detaliem într-un ghid separat, Amenzi AML în România – sancțiuni ONPCSB pentru firme. Acest articol se oprește la ce trebuie să faci concret, ca profesionist contabil, ca să fii în regulă.

Cine intră sub incidența legii: statutul de entitate raportoare

Articolul 5 alin. (1) lit. e) din Legea 129/2019 include explicit auditorii, contabilii și consultanții fiscali în lista entităților raportoare. Practic, dacă oferi servicii de contabilitate, expertiză contabilă sau consultanță fiscală — indiferent dacă activezi ca PFA, cabinet individual sau societate de contabilitate, cu sau fără angajați — legea te tratează la fel ca o bancă sau un notar în ceea ce privește obligațiile de prevenire a spălării banilor: trebuie să cunoști clientul, să evaluezi riscul și să raportezi ce e suspect.

CECCAR a confirmat și detaliat acest cadru pentru profesie prin Normele sectoriale din 12 ianuarie 2023 privind aplicarea Legii nr. 129/2019 în domeniul serviciilor oferite de profesioniștii contabili — un document care adaptează cerințele generale ale legii la realitatea concretă a unui cabinet de contabilitate (tipurile de clienți, tranzacțiile tipice, riscurile specifice sectorului). Dacă ești membru CECCAR, acestea sunt reperul tău normativ principal, complementar legii.

Obligațiile AML concrete pentru experți contabili și contabili autorizați

1. Desemnarea unei persoane responsabile în relația cu ONPCSB

Conform art. 23 alin. (1) din Legea 129/2019, fiecare entitate raportoare cu angajați trebuie să desemneze una sau mai multe persoane responsabile de aplicarea legii și de relația cu ONPCSB. Desemnarea se face exclusiv electronic, prin secțiunea "Desemnare persoană și raportare on-line" de pe site-ul ONPCSB, unde obții un cont în Sistemul Electronic de Transmitere a Datelor (SETD). Fără acest cont, nu poți nici transmite rapoartele de mai jos.

Dacă activezi ca PFA fără angajați, verifică punctual dacă te încadrezi la excepția prevăzută pentru persoanele fizice — dar reține că excepția de la desemnare nu te scutește de restul obligațiilor (cunoașterea clientelei, raportare, păstrarea documentelor).

2. Cunoașterea clientelei (KYC) și evaluarea riscului

Înainte de a începe o relație de afaceri — nu după — trebuie să identifici și să verifici clientul și, dacă e cazul, beneficiarul real din spatele unei societăți.

În practică, pentru un cabinet de contabilitate, asta înseamnă: colectarea documentelor de identificare ale clientului și ale beneficiarilor reali, verificarea structurii de acționariat pentru persoanele juridice, și încadrarea fiecărui client într-o categorie de risc (scăzut, standard, ridicat) în funcție de domeniul de activitate, țara de origine, complexitatea structurii sau tipul de tranzacții derulate.

Clienții cu risc ridicat (de exemplu, cei din jurisdicții cu risc AML crescut sau cu structuri de proprietate opace) necesită măsuri de precauție suplimentară, nu doar bifarea unui formular.

3. Proceduri interne AML, adaptate activității tale

Legea cere proceduri scrise, proprii — nu un șablon generic descărcat de pe internet și nesemnat. Procedurile interne ar trebui să acopere: modul de identificare și clasificare a clienților, criteriile după care recunoști o tranzacție sau un comportament suspect, fluxul intern de escaladare (cine decide dacă se raportează la ONPCSB și în cât timp), registrul de risc al cabinetului, și modul de arhivare a dosarelor de client.

Dacă vrei un punct de plecare pentru cum arată structura unui asemenea program, avem un ghid dedicat: Cum implementezi un program AML într-o societate – ghid complet.

4. Raportarea către ONPCSB

Două tipuri de raportare se aplică direct profesioniștilor contabili:

• Raportarea tranzacțiilor suspecte — orice tranzacție sau intenție de tranzacție care ridică suspiciunea de spălare de bani sau finanțare a terorismului se raportează către ONPCSB, prin SETD, indiferent de valoare.

• Raportarea tranzacțiilor cu numerar care depășesc echivalentul a 10.000 EUR, indiferent dacă operațiunea pare sau nu suspectă — pragul valoric declanșează raportarea automat.

  
  

Ambele raportări se fac electronic, prin contul obținut la pasul 1 — de aceea desemnarea persoanei responsabile nu e un formalism, e precondiția tehnică pentru a putea raporta deloc.

5. Păstrarea documentației

Documentele de identificare a clienților, dosarele de evaluare a riscului și evidența tranzacțiilor raportate trebuie păstrate cel puțin 5 ani de la încheierea relației de afaceri sau de la data tranzacției ocazionale — perioadă pe care trebuie să o poți demonstra la un control ONPCSB, nu doar să o respecți formal.

6. Instruirea periodică a personalului

Dacă lucrezi cu angajați sau colaboratori care intră în contact cu clienții, aceștia trebuie instruiți periodic să recunoască indicatorii de suspiciune și să știe cum funcționează fluxul intern de raportare. O procedură scrisă pe care nimeni din cabinet n-a citit-o nu rezistă la un control.

De ce sunt cabinetele de contabilitate o țintă specifică pentru spălarea banilor

Nu e o presupunere abstractă — profesia contabilă apare recurent în tipologiile de risc AML tocmai pentru rolul pe care îl are: înființarea de societăți, structurarea tranzacțiilor, întocmirea situațiilor financiare care pot masca originea unor fonduri, sau gestionarea de conturi în numele clienților.

Riscurile tipice de care ar trebui să fii conștient includ: clienți care insistă pentru structuri de proprietate complexe fără justificare economică clară, tranzacții care nu au legătură cu obiectul de activitate declarat al societății, plăți în numerar repetate chiar sub pragul de raportare, sau clienți reticenți să furnizeze informații despre beneficiarul real.

Niciunul dintre acestea nu înseamnă automat spălare de bani — dar toate justifică o verificare suplimentară înainte de a continua relația.

Checklist practic de conformitate AML pentru contabili

• Ai desemnat oficial, electronic, o persoană responsabilă la ONPCSB (sau ai verificat că te încadrezi la excepție)?

• Ai o procedură internă scrisă, semnată și actualizată, nu un model generic nesemnat?

• Clasifici efectiv fiecare client nou pe categorii de risc, cu documente justificative?

• Știi cum arată fluxul intern dacă un angajat identifică o tranzacție suspectă?

• Arhivezi documentele de identificare și evaluare cel puțin 5 ani?

• Personalul care are contact cu clienții a fost instruit în ultimele 12 luni?

Dacă ai răspuns "nu" la oricare dintre acestea, ai deja o listă concretă de priorități.

Cum te ajută AMLExpert

Dacă nu ești sigur dacă activitatea ta de contabilitate se încadrează integral sub aceste obligații, poți verifica rapid, gratuit și fără înregistrare cu Verificatorul de entitate raportoare AML — răspunzi la o singură întrebare și afli exact ce se aplică în cazul tău.

Pentru actualizări periodice despre obligațiile AML din Romania, te poți abona la newsletter-ul AMLExpert direct de pe pagina instrumentului.

Întrebări frecvente

Toți contabilii sunt entități raportoare, sau doar cei cu firmă de contabilitate? Legea vizează persoanele care exercită profesii contabile — experți contabili, contabili autorizați și consultanți fiscali — indiferent de forma de organizare (PFA, cabinet individual, societate). Forma juridică influențează unele detalii procedurale (de exemplu, excepția de la desemnarea unei persoane responsabile pentru persoane fizice fără angajați), nu și obligația de bază de cunoaștere a clientelei și raportare.

Ce se întâmplă dacă nu desemnez o persoană responsabilă la ONPCSB? Nu poți raporta electronic prin SETD fără acest cont, ceea ce te lasă în imposibilitate de a-ți respecta obligațiile de raportare — o neconformitate care se poate sancționa separat de eventualele tranzacții suspecte nedetectate. Detalii despre tipurile de sancțiuni în Amenzi AML în România.

Normele sectoriale CECCAR înlocuiesc Legea 129/2019? Nu — le completează. Legea stabilește cadrul general, obligatoriu pentru toate entitățile raportoare; normele sectoriale CECCAR adaptează aplicarea acestuia la specificul profesiei contabile, pentru membrii Corpului.

Cât de des trebuie actualizată procedura internă AML a cabinetului? Legea nu impune un interval fix, dar practica recomandată — și cerința implicită a unui control ONPCSB — este revizuirea cel puțin anuală, sau ori de câte ori se schimbă profilul de risc al cabinetului (clienți noi din sectoare cu risc ridicat, extindere internațională etc.).

Concluzie

Statutul de entitate raportoare nu e o notă de subsol în activitatea unui expert contabil — e o obligație legală activă, cu procedură proprie, termene și sancțiuni. Punctul de plecare realist e o verificare onestă a ceea ce ai deja implementat față de checklist-ul de mai sus, nu așteptarea unui control ONPCSB pentru a afla ce lipsește.